Proiectul de buget şi cel al asigurărilor sociale pe anul 2022 au fost adoptate astăzi, de guvern. Cele două propuneri legislative ar putea ajunge în scurt timp la Parlament,  iar până la sfârșitul anului, bugetul să fie adoptat.

Bugetul de anul viitor a fost construit pe venituri de 33,4% din PIB, cheltuieli de 39,2% din PIB, deficit bugetar cash, care se menține în termenele agreate cu Comisia Europeană de 5,84% din PIB și cel ESA, de 6,24 procente din PIB.

Tot astăzi a fost aprobat și bugetul asigurărilor de stat pe anul viitor care susține creșterea valorii punctului de pensie cu zece procente.

Ministrul finanțelor, Adrian Câciu a rezumat construcția bugetului pe anul viitor în câteva cifre seci: ”Pe partea de venituri pentru anul 2022, veniturile totale sunt de 99.735.105.000 lei. Cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat au fost estimate la 99.696.156.000 de lei. Fodurile destinate plății pensilor din sistemul public pentru anul 2022 sunt în sumă de 99.387.067.000 de lei, respectiv 7,32% din PIB”, a explicat ministrul finanțelor.

 

Principalele obiective enunțate ale bugetului de anul viitor sunt: susținerea dezvoltării României, tranziția ecologică eficientă economic și care să fie suportată social și finanțarea unor scheme de ajutor de stat pentru mediul de afaceri.

Ce spune premierul Ciucă despre buget!

La începutul ședinței de guvern, premierul Nicolae Ciucă a spus că bugetul pe anul viitor este unul realist, care se bazează pe condițiile economice și sanitare și care urmărește în special combaterea pandemiei cu Covid-19, protecția categoriilor sociale vulnerabile și dezvoltarea economiei românești.

În același timp, premierul a amintit că Ministerul Transporturilor va primi sume importante pentru dezvoltarea infrastructurii, cum ar fi autostrăzile de centură de lângă București. Și Ministerul Muncii va primi bani în plus față de anul acesta, pentru a susține mărirea pensiilor și alocațiilor și un TVA de 5% pentru energia termică distribuită populației și instituțiilor publice. Nicolae Ciucă a mai spus că nu se va pune o presiune fiscală suplimentară pe mediul de afaceri. Guvernul vrea astăzi să trimită bugetul la Parlament pentru a-l dezbate și aproba în această săptămână.

Consiliul Fiscal, reacție foarte fermă: este o miopie în politica economică!

 

Opinia Consiliului Fiscal privind Legea bugetului de stat pe anul 2022, este destul de sumbră.

România are o problemă fiscală foarte complicată. Veniturile fiscale (inclusiv contribuțiile) sunt între cele mai reduse din UE, în jur de 27% din PIB față de o medie în Uniune de circa 40%. De aceea, și cheltuielile sociale (salarii, pensii și alte beneficii sociale), care în context european nu par excesive, raportate la veniturile fiscale autohtone sunt copleșitoare – în ultimii ani aceste cheltuieli au echivalat cu peste 80% din veniturile fiscale (81% în 2019, 94,3% în 2020 și 83,6% în 2021).

  • Chestiunea fiscală este ilustrată și de mărimea deficitului structural, care înainte de pandemie se situa la circa 5% din PIB, iar în anul 2020 ajunsese după estimări ale CE la peste 7% din PIB.
  • Deficitele externe au devenit și ele o mare problemă structurală a României.
  • Este necesară o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale. Multitudinea de exceptări și portițe reduce mult încasările fiscale ale statului.

România colectează TVA sub media Europei!

  • În ceea ce privește TVA, am putea câștiga în jur de 2% din PIB încasări fiscale dacă am ajunge la media din UE la colectare. Și din alte taxe și impozite se poate colecta mai mult – din impozite pe afaceri, prin descurajarea optimizărilor fiscale, din impozitarea acelor venituri personale care acum nu sunt declarate.
  • Este stranie teza conform căreia în România nu se poate colecta mai mult de 27-28% din PIB și că, din această cauză, consolidarea bugetară se poate face numai pe partea de cheltuieli. Nu se poate susține consolidarea numai pe parte de cheltuieli și, totodată, blama colectarea foarte ineficientă, având în vedere situația deplorabilă la TVA.
  • Trebuie să se iasă din blocaj conceptual și fățărnicie. Sănătatea publică și educația sunt în mod cronic mult sub-finanțate; cheltuielile de apărare și securitate pot crește în mod necesar (nu numai fiindcă la granițe sunt pericole de conflict militar foarte mari), impactul schimbărilor climatice reclamă capacitate de intervenție a statului în momente critice. A miza numai pe resurse din PNRR și CFM ar însemna miopie în politica economică, mai ales că sunt nevoi de bază care nu pot fi acoperite cu fonduri europene.

Sursa foto: Guvernul României